În funcție de zona geografică a țării întâlnim o multitudine de obiceiuri, tradiții și superstiții de nuntă ce se țin mai ales pentru norocul și reușita drumului pe care tinerii căsătoriți încep a-l parcurge împreună. Altfel spus, aceste obiceiuri, tradiții și superstiții de nuntă se referă în principal la bunul mers al vieții tinerilor căsătoriți, belșug, voie bună, înțelegere și noroc.
Nunta sau căsătoria este al doilea cel mai mare eveniment din viața omului, după naștere. În viziunea populară nunta sau căsătoria este înțeleasă ca o trecere spre o altă etapă a vieții, etapă ce marchează intrarea tinerilor în viața socială, în rândul oamenilor.
Din cele mai vechi timpuri românului nu i-a plăcut să trăiască singur şi degeaba pe pământ. El a cinstit căsătoria, prin căsătorie a dorit să se integreze în comunitate şi să intre ,,în rând cu lumea”.
O nuntă la români presupune mult fast și veselie, iar tradițiile și obiceiurile de nuntă au fost și vor fi nelipsite. Acestea au pe de altă parte și rolul de a-i amuza atât pe miri, cât și pe nuntași. Cele mai multe obiceiuri de nuntă la români s-au moștenit din generație în generație, astfel că unele dintre ele sunt foarte vechi.
Pe vremuri cele mai frumoase nunți ale românilor se făceau cu siguranță la sate. Acolo, chiar și în vremurile noastre, tradițiile și obiceiurile se întrec în importanță, iar ulițele satelor răsună a veselie și voie bună. Atmosfera este una autentică prin joc, cântec, chiuituri, dar și nelipsitele practici tradiționale.
Obiceiuri, tradiții și superstiții înainte de nuntă la români
Fiecare nuntă este precedată de o cerere în căsătorie. Numai că până la cererea propriu-zisă a miresei, numită logodnă, conform tradiției mirele trebuie să ceară mai întâi permisiunea viitorilor socri. Acest obicei poartă numele de pețit. Viitorul mire va merge astfel însoțit de părinți și rude la casa miresei pentru a obține aprobarea părinților acesteia, astfel încât să se poată căsători cu aleasa inimii.
Feciorul mergea la pețit cu unul din părinți, ori cu un frate, ori cu o rudă apropiată. După ce tinerii confirmau că le place unul de altul, feciorul lua fata pe genunchi și o săruta de față cu părinții.
Odată primită binecuvântarea părinților, mirele va dărui viitoarei mirese inelul de logodnă, iar mai apoi aceștia vor trece la pregătirea propriu-zisă a nunții. Înainte de toate trebuie să-și aleagă însă nașii.
Astfel o altă tradiție obligatorie înainte de nuntă, extrem de importantă, este alegerea nașilor, viitorii părinți spirituali ai mirilor. Se spune conform tradiției că nașii vor juca un rol esențial în desfășurarea propriu-zisă a nunții, cât și în viața tinerilor căsătoriți, astfel că numirea acestora trebuie bine cântărită înainte. În alegerea nașilor trebuie ținut cont de asemenea și de îndatoririle financiare ce le vor reveni acestora. Cuplul de nași va plăti voalul miresei, lumânările și preotul care va oficia căsătoria. De altfel, nașul mare este cel care va oferi și cel mai mare dar de nuntă.
Obiceiuiri, tradiții și superstiții în timpul nunții la români
O nuntă cu tradiții și superstiții presupune respectarea anumitor practici și obiceiuri încă de la îmbrăcarea mirilor în hainele de ceremonie până la finalul petrecerii.
Astfel tradiția cere ca, înainte de a merge la casa nașilor și mai apoi la mireasa, mirele să fie gătit și aranjat de către cavalerii de onoare la casa acestuia. Tot aici conform tradiției mirele trebuie să fie bărbierit de către un prieten apropiat sau cavaler de onoare. Acest obicei simbolizează trecerea de la statutul de flăcău la cel de bărbat matur, însurat, cap de familie.
Odată gătit și aranjat mirele merge cu întreg alaiul de nuntă la casa nașilor. Acesta dăruiește nașei buchetul de nuntă, iar nașului îi pune papionul sau cravata la gât. Nașilor le revine datoria de a-i primi pe nuntași cu vin și bucate alese. După ce nuntașii au fost ospătați cum se cuvine, nașii iau lumânările de cununie, parura și voalul miresei și împreună cu întreg alaiul de nuntă se îndreaptă către casa miresei.
Aici nașa va ajuta mireasa să se gătească și îi va prinde voalul. În tot acest timp mireasa rămâne ferită de ochii mirelui, iar pe fundal se va auzi binecunoscuta melodie “Ia-ți mireasă ziua bună”. Moment emoționant, acest obicei de nuntă va smulge lacrimile celor prezenți, mai ales pe cele ale părinților și rudelor apropiate. De acum mireasa este gata să meargă împreună cu alesul inimii în fața lui Dumnezeu pentru a-și mărturisi iubirea veșnică.
După ce mireasa este gătită se va întâlni cu mirele care îi va dărui buchetul de mireasă și care o va putea admira îmbrăcată în rochia albă.
Împreună cu nașii și întreg alaiul, mirii vor merge mai apoi spre biserică, dar nu înainte de a rupe turta miresei, pe care nașa o va împărți celor prezenți, dar și de a juca hora miresei purtată cu trei pași înainte și trei înapoi conform tradiției populare. Tot acum mireasa trebuie să prindă în piept cocardele celor prezenți, începând cu mirele, nașii, părinții, apoi restul rudelor și prietenilor. Ca lucrurile să meargă mai repede, mireasa este ajutată și de către domnișoarele de onoare.
Obiceiuri, tradiții și superstiții de nuntă în timpul slujbei religioase
Cel mai important moment din timpul unei nunți este fără îndoială cununia, care din punct de vedere religios este considerată o taină, semnul măririi și al cinstei: “Doamne, Dumnezeul nostru, cu mărire și cu cinste încununează-i pe dânșii“.
În biserică, prin intermediul preotului, tinerii se vor uni și de bună voie vor primi binecuvântarea Lui Dumnezeu. Prin Taina Sfintei Cununii iubirea și legătura tinerilor căsătoriți se va întări și nimeni și nimic nu ar trebui să o destrame.
Trebuie să crezi în căsătorie precum în nemurirea sufletului.
Conform tradiției în biserică mirele stă în dreapta miresei, nașul lângă mire, nașa lângă mireasă, iar în spatele mirilor stau părinţii și întreg alaiul de nuntași. În timpul cununiei lumânările sunt ținute aprinse de către nași și sunt considerate mărturii ale unirii celor doi tineri în fața Lui Dumnezeu.
La un moment dat, în timpul slujbei, preotul împreună cu nașii vor pune tinerilor miri cununiile. Acestea se aseamănă cu o coroană care este simbolul demnității, cinstei și mândriei. Cu cununiile pe cap și prinși de mână împreună cu nașii și preotul, mirii vor înconjura tetrapodul de trei ori, în numele lui Isaia. Din acest moment drumul tinerilor căsătoriți devine comun, asemănător unei roți, care se învârte în jurul axei nemișcate. Acestă axă este reprezentată în plan simbolic de iubirea și promisiunea eternă a acestora.
De asemenea, degustarea vinului din cupă sau paharul comun oferit mirilor de către preot în timul cununiei simbolizează dulceața dragostei și a bucuriei ce o vor împărtăși împreună.
La finalul slujbei religioase întreg alaiul de nuntă prezent la eveniment se va prinde în horă în fața bisericii, iar mai apoi va merge către restaurant sau spre locul unde va avea loc petrecerea dedicată căsătoriei.
Obiceiuri, tradiții și superstiții în timpul petrecerii de nuntă
În funcție de zona geografică a țării se obișnuiește ca petrecerea de nuntă să se țină fie seara până a doua zi spre dimineață, fie începând cu orele prânzului până seara târziu.
Petrecerea de nuntă începe cu cinstirea fiecărui invitat în parte cu un pahar de vin sau șampanie. Se continuă apoi cu servirea diferitelor feluri de mâncare atent alese de miri, dar și cu joc, cântec și bună dispoziție.
Bineînțeles și în timpul petrecerii de nuntă tradițiile și obiceiurile sunt nelipsite. Astfel invitația la joc a nuntașilor trebuie deschisă de un dans al mirilor. În acest sens mirii trebuie să aibe pregătit un moment dedicat, să aleagă o melodie și să exerseze din timp acest dans.
Petrecerea de nuntă va continua ore bune, până când tortul mirilor se va servi invitaților și până când mireasa va arunca buchetul fetelor nemăritate. Se spune, conform tradiției, că fata care va prinde buchetul de mireasă va fi următoarea la măritat. Tot acum nașa va da jos voalul miresei și îi va pune năframa. Acest obicei semnifică trecerea tinerei fete la statutul de femeie măritată. Se obișnuiește ca fata care a prins buchetul să primească și voalul miresei drept cadou. De asemenea, nașul va da jos cocarda mirelui pe care acesta o va arunca băieților necăsătoriți. La fel ca și în cazul fetelor flăcăul care va prinde cocarda va urma la însurătoare.
Se mai obișnuiește, în special la orașe, ca în timpul petrecerii de nuntă mireasa să fie furată și înapoiată mirelui abia după ce acesta va îndeplini condițiile puse de cei care au furat miresa.
Alte obiceiuri, tradiții și superstiții de nuntă la români
Obiceiurile, tradițiile și superstițiile moștenite de la străbuni pe care mirii trebuie să le respecte cu strictețe, dacă vor să aibă o căsnicie fără probleme, sunt extrem de numeroase și variate.
Amintim în această parte a articolului de un alt obicei de nuntă răspândit și respectat mai ales la sate, acela al bradului de nuntă. Cu o zi înainte de nuntă la casa miresei se pregătesc ornamentele pentru bradul de nuntă, iar în dimineața nunții bradul se împodobește cu aceste ornamente de către tinerii prezenți la eveniment. Acesta este adus în ziua nunții la biserică de către un cavaler de onoare, iar mai apoi va fi pus la casa mirilor. Cei care vor trece prin fața casei în săptămânile sau lunile ce vor urma vor ști că acolo locuiește o familie de tineri proaspăt căsătoriți. Bradul simbolizează astfel vigoarea, prospețimea și viața îmbelșugată a celor doi tineri.
Se mai spune conform tradiției românești că mireasa nu trebuie să întoarcă capul înapoi în drumul spre biserică, să nu îi pară rău că se căsătorește. De asemenea, la ieșirea din biserică, mirele nu trebuie să se dezlipească de mireasă până la întoarcerea acasă. În acest fel nu se vor dezlipi niciodată unul de celălalt.
Mai există și tradiția de a arunca peste miri în biserică și la ieșirea din biserică cu bomboane, grâu și orez. Acest obicei este aducător de noroc și prosperitate în viața tinerilor căsătoriți. Acest obicei se întâlnește de altfel și pe la alte popoare, sub diverse forme.
Totuși este foarte greu de urmărit fiecare obicei și tradiție de nuntă în parte. Pe de o parte datorită multitudinii de practici tradiționale prezente în fiecare zonă și regiune a țării, dar și diferențelor de la o regiune la alta. De asemenea va fi greu să respecți toate obiceiurile și tradițiile de nuntă, însă poți alege dintre ele pe acelea care le consideri mai atrăgătoare și mai portivite cu evenimentul pe care urmează să-l organizezi.