Pețitul este un vechi obicei de nuntă care presupune ca tânărul să meargă, împreună cu tatăl și câțiva prieteni, la casa fetei pe care o vrea de nevastă pentru a obține acordul părinților acesteia.
Această intenția de a peți este dinainte anunțată de către familia tânărului pentru ca la casa fetei să se poată pregăti cele necesare iar oaspeții să fie întâmpinați cum se cuvine.
Odată ajunși la casa fetei, tânărul trebuie să discute cu familia miresei. Va cere părinților acesteia acordul pentru a se putea căsători. Se vor discuta aspecte ce țin de viața viitoarei familii și, dacă toată lumea este de acord, se va stabili data nunții.
În zilele noastre hotărârea de a face nunta, în majoritatea cazurilor, este deja luată. Pețitul devine astfel doar o formalitate prin care cele două familii să se cunoască mai bine și, de ce nu, de a organiza un fel de petrecere și, pe de altă parte, de a menține vie tradiția românească.
Dacă analizăm mai bine ne vom da însă seama că pețitul, ca obicei vechi al tradiției românești, este echivalentul cererii în căsătorie, al logodnei, un obicei modern.