Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Dumitru

Sfântul Dumitru se sărbătorește în fiecare an pe 26 octombrie. În popor ziua se numește Sâmedru, iar sărbătoarea este asociată cu moartea naturii, cu sosirea iernii și a frigului. Tradiția ne spune că Sfântul Dumitru este omologul Sfântului Gheorghe, patronul păstorilor și garantul soroacelor.

Cine este Sfântul Dumitru

Biserica îl cinstește pe 26 octombrie pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. S-a născut în cetatea Solunului, adică Tesalonicul de azi, dintr-o familie de bun neam, și a fost ostaș roman, ucis pentru credința lui pe la anul 306, iar din mormântul lui se spune că a curs mir tămăduitor. Este ocrotitorul Tesalonicului.

Să nu-l confundăm cu Sfântul Dimitrie cel Nou, sărbătorit a doua zi, pe 27 octombrie. Acesta a fost un păstor din satul Basarabi, de lângă Ruse, iar moaștele lui se află la Catedrala Patriarhală din București. El este ocrotitorul Bucureștiului, și la el vin în fiecare an zeci de mii de pelerini.

Sâmedru, jumătatea de iarnă a anului

În calendarul popular, anul este împărțit în două de doi sfinți. Sângiorzul, pe 23 aprilie, deschide pământul și aduce primăvara, iar Sâmedru, pe 26 octombrie, vine cu moartea naturii și cu frigul. Între ei stă văratul, sezonul în care turmele sunt la munte.

Dacă Sfântul Gheorghe are grijă ca la ziua lui să fie codrul înverzit, Sfântul Dumitru are grijă să-l facă negru, adică să-l desfrunzească. Se spune că cei doi sfinți s-au învoit așa între ei, iar cel care nu-și va ține partea va fi ucis de celălalt.

La Sâmedru căldura intră în pământ și gerul începe să-și arate colții. O poveste veche spune că Sâmedru vine cu caii lui, sparge lanțul cu care e ferecată lumea și intră în iarnă, iar după el vine Baba Paraschiva. Înainte de frig mai sunt însă câteva zile calde, pe care oamenii le numesc „vara Sâmedrului”.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru

Sorocul păstorilor

Pentru ciobani, Sâmedru este ziua în care se încheie anul pastoral. Turmele coboară de la munte, stânele se desfac, iar oile se împart înapoi stăpânilor lor. Atunci se fac socotelile, ciobanii își primesc plata pentru vară și se tocmesc din nou, pentru anul care vine. Tot de Sâmedru se încheiau, în vechime, slujbele și închirierile făcute cu șase luni în urmă, la Sângiorz, de aceea ziua se numește și ziua soroacelor. Învoielile noi se udau cu aldămaș, și era prilej de veselie.

Socotelile nu se încheiau însă mereu în pace. Din bătrâni a rămas vorba „La Sângiorz se încaieră câinii, la Sâmedru se bat stăpânii”. Primăvara, când se strâng turmele, se încaieră câinii, care încă nu se cunosc. Toamna, când se împart oile, se ceartă stăpânii, pentru că nu s-au ținut de învoielile de la Sângiorz.

Focul lui Sâmedru

În seara dinaintea sărbătorii, în ajunul Sfântului Dumitru, se aprinde în multe sate „focul lui Sâmedru”. Copiii sar peste el ca să fie sănătoși tot anul, iar la lumina lui se împart nuci, mere și struguri.

Alte obiceiuri

• Un obicei al zilei se întâlnește în Dobrogea. Mai mulți flăcăi se adună la o casă, de unde pornesc apoi prin sat cântând din fluiere și cavale. Între ei se află și un fecior îmbrăcat ca o cadână, iar așa primesc bacșișuri. Obiceiul se numește „datina saiegiilor”.
• Tot de Sfântul Dumitru se tunde coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos. O legendă spune că Dumitru, pe când păzea o stavă de cai, l-a păcălit pe Satana să încalece și nu l-a mai lăsat să coboare decât în schimbul cailor. Dumitru i-a dat doar caii până la trei ani, iar Satana a trebuit să i-i dea înapoi. Coama tunsă e semnul că diavolul nu mai are niciun drept asupra lor.

Ce se împarte de Sfântul Dumitru

Ziua Sfântului Dumitru este și o zi a pomenirii morților, care începe din ajun. De Sâmedru se încheie și sărindarele, adică pomenirile făcute la patruzeci de liturghii la rând, iar oamenii fac pomană mare la biserică pentru cei trecuți în neființă.

Se dă de pomană:

• mâncare gătită, din tot ce s-a făcut peste an (sarmale, ciorbă, piftie);
• brânză, colaci și băutură;
• vase noi, adică farfurii, linguri și pahare, care rămân la cel care primește pomana.

Antoaneta Olteanu, în „Calendarele poporului român”, păstrează amintirea unei femei care a ținut obiceiul. „Mergeam cu mâncare (sarmale, ciorbă, piftiuri, cu tot ce făceam în timpul anului). Cu panerul plin cu vase, farfurii, linguri, pahare. Mâncam acolo și beam, împărțeam la neamuri, între noi.” Masa se întindea chiar în fața bisericii, iar în unele sate bărbații mănâncă și azi separat de femei.

În ajun, la lumina focului lui Sâmedru, se împart și roadele toamnei, adică nuci, mere, struguri și prune uscate. Cel care primește spune „Bogdaproste!” și „Dumnezeu să-i ierte!”. Pomenirea morților de toamnă se încheie apoi la Moșii de toamnă, în prima sâmbătă din noiembrie.

Ce nu e bine să faci de Sfântul Dumitru

• Nu e bine să muncești. Se spune că cei care țin cu sfințenie ziua de Sfântul Dumitru vor fi feriți de boli și de lovituri, iar vitele lor vor fi ferite de lupi.
• Nu e bine să te piepteni, pentru că e primejdios de lupi.
• Nu e bine să mai semeni usturoi după Sâmedru. Dacă n-ai apucat să-l pui până atunci, e mai bine să-l lași pe la anul, ca să nu ai pagubă. Dacă ai pus măcar câteva fire înainte, poți să semeni și după.
• Nu e bine să uiți de cei morți. La Sâmedru, se zice din bătrâni, morții din morminte se fac moroi, vârcolaci și strigoi și, ieșind din pământ, îi necăjesc pe cei vii.

Superstiții despre vreme de Sâmedru

De sărbătoarea Sfântului Dumitru există și superstiții legate de vreme și de iarna care va urma:

• Cum e ziua de Sâmedru, așa va fi toată iarna.
• Dacă la Sâmedru e vremea aspră, va fi iarna bună. Alții zic că dacă la Sâmedru e vremea bună, toamna va fi lungă și frumoasă.
• Dacă în noaptea Sfântului Dumitru e lună plină și cerul e senin, iarna va fi bună. Dacă e lună plină și cerul e acoperit de nori, dacă plouă sau ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele.
• Dacă la Sâmedru e lună nouă, iarna se începe curând și se termină repede. Dacă e lună plină, iarna se începe curând și se termină târziu.
• Ciobanii care vor să afle dacă iarna va fi moină sau geroasă își aștern dulama în mijlocul oilor și se uită ce oaie se culcă pe ea. Dacă se culcă o oaie neagră, iarna va fi bună. Dacă se culcă o oaie albă, iarna va fi aspră.
• În noaptea de Sâmedru ciobanii pândesc unde dorm oile. Dacă dimineața se scoală întâi o oaie albă și pleacă în jos, iarna va fi grea. Dacă se scoală o oaie neagră și pleacă în sus, iarna va fi ușoară.

Cine își serbează ziua de Sfântul Dumitru

De Sfântul Dumitru își serbează onomastica toți cei care poartă numele Dumitru, Dumitra, Dumitrița, Dimitrie, Mitică, Mitruț, Mitrică, Demetra sau Dimitrios. Cei care se numesc după Sfântul Dimitrie cel Nou îl pot serba și pe 27 octombrie.

Zilele Sfinților Dumitru sunt ultimele sărbători importante ale toamnei, sărbători care, după credințele păstorești, marchează începutul iernii. Tot de la Sâmedru încep și nopțile înfricoșătoare ale toamnei, în care, se spune, umblă morții și strigoii. Urmează Sfinții Mihail și Gavril, pe 8 noiembrie, și apoi Postul Crăciunului.