Tradiții și superstiții în săptămâna Filipilor de toamnă

După cum spune tradiția populară la data de 10 noiembrie încep Filipii de toamnă”, care durează șapte zile, astfel trei dintre Filipi sunt celebrați înainte de postul Crăciunului, iar ceilalți patru Filipi în post.

Se spune în credința populară că Filipii ar fi fost apostoli, care, pe vremea prigonirilor în contra creștinilor, au fost aruncați într-o groapă cu lupi de unde au scăpat doar prin credință. Acești Filipi au fost șapte frați rătăcitori ce umblau prin lume și care aveau puterea de a-i poci sau schimonosi pe cei ce nu îi cinsteau. Se mai spune că unul dintre Filipi fiind șchiop a rămas în urmă și de aceea se serbează mai târziu, în ziua de 21 noiembrie.

Sărbătoarea Filipilor de toamnă o țin atât femeile, cât și bărbații. De obicei Filipii se țin trei zile: 12, 13 și 14 noiembrie.

Se spune, conform unei superstiții, că de Filipi, zilele de la începutul postului, nu e bine să torci, pentru că vin lupii.

În aceste zile, ale Filipilor de toamnă, se obișnuiește, la sate, să se fiarbă porumb și să se împartă prin vecini turtă coaptă în vatră.

La lăsatul de sec, la 14 noiembrie, se strigă tinerilor rămași necăsătoriți. Un vechi obicei ne spune că se fac două focuri din coceni de porumb, pe deal, un foc la un capăt al satului și altul la celălalt capăt al satului. În jurul focurilor se adună flăcăi și strigă cam o oră, apoi, fiecare dintre ei, coboară din deal cu șomoioage de foc până acasă, unde le sting.

Totodată se obișnuiește ca în această perioadă, a Filipilor, să se formeze șezătorile, unde, după ce pericolul sărbătorilor a trecut, fetele și nevestele vor toarce pentru pânză.

Se spune despre Filipi că au puterea de apăra casele de foc, de lupi, de șerpi și de primejdii în general. În unele regiuni ale țării se crede că Filipilor li se supun lupii, iar atunci când cineva nu le cinstește ziua așa cum trebuie, aceștia, lupii, le vor ataca gopodăriile.

În zilele Filipilor se practică și ritualuri magice, care au rolul de a apăra gospodăriile. Astfel lângă coș se atârnă câte o secure sau un topor pentru a ține lupii la distanță sau, o altă practică magică, este aceea de a lega gura sobei pentru că tot așa să stea închisă și gura lupului.