An de an, pe data de 21 mai creștinii ortodocși sărbătoresc ziua sfinților Constantin și Elena, împărații în timpul cărora creștinismul a devenit religie oficială în Imperiul Otoman.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena reprezintă cea mai importantă sărbătoare a lunii mai și este cinstită cu mare dragoste de către toți creștinii ortodocși, mărturii fiind numărul mare de oameni care le poartă numele, precum și numeroasele biserici care îi au ca ocrotitori.
În popor, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este cunoscută și ca o sărbătoare a păsărilor de pădure, denumită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Se spune că, în această zi de 21 mai, păsările de pădure își învață puii să zboare.
De asemenea, tradiția populară ne învață ca în ziua Sfinților Constantin și Elena să nu lucrăm la câmp, pentru ca păsările cerului să nu distrugă holdele și strugurii.
Totodată, porumbul, ovăzul și meiul trebuie semănate până în ziua de 21 mai, deoarece tot ce va fi semănat dupa această zi se va usca.
Ziua Sfinților Constantin și Elena îmbogățește tradiția românească cu un număr vast de obiceiuri și superstiții, întâlnite cu precădere la sate, dintre care:
- În ziua de Sfântul Constantin și Elena păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor așeza stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
- Pentru a se apăra de forțele malefice pe data de 21 mai ciobanii aprind un foc mare și stau în jurul lui, iar prin fumul acestui foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele, în timpul cât vor sta la stână;
- De Sfântul Constantin și Elena în sate trebuie să fie zarvă mare, ca astfel să fie alungate eventualele vrăjitoare, ce vor sa ia din sporul laptelui;
- În ziua de Sfântul Constantin și Elena ciobanii înseamnă pe o bucată de lemn cilindric, numit raboj, laptele provenit de la oile fiecăruia, pentru a vedea cine a strâns mai mult, iar femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, etc.